CUM TREBUIE ADMINISTRAT BOTEZUL ÎN APĂ?

            Cuvântul botez provine din „baptizo”, un cuvânt din limba greacă. Cred că am auzit cu toții de „King James Bible”, Biblia versiunea King James fiind cea mai cunoscută.

            În anul 1604, regele Angliei a cerut o nouă traducere a Bibliei… Biblie care avea scopul să servească Bisericii Anglicane. Această Biblie a fost publicată în anul 1611. Pentru aceasta, regele Angliei a strâns 47 de oameni foarte bine pregătiți. Traducând Biblia, acești oameni au ajuns la pasaje care vorbeau despre botez. Cuvântul în limba greacă pentru botez este „baptizo”, iar semnificația lui este simplă și clară – cea de scufundare, de imersiune completă. Practica Bisericii Anglicane era cea de stropire la actul botezului. Astfel, în loc să traducă cuvântul din limba greacă prin scufundare sau imersiune sau printr‑un alt cuvânt potrivit, l‑au lăsat așa, l‑au transliterat. Iar din „baptizo” în limba greacă a devenit „baptism” în limba engleză. Aceasta, ca să nu dăuneze practicii lor. Din păcate, lucrul acesta s‑a întâmplat și cu alte cuvinte, dar nu intrăm acum în detalii.

            Așadar, „botezul în apă” trebuie administrat prin scufundare completă (care reprezintă îngroparea omului vechi), nu doar prin stropire sau alte metode. Acesta este modelul biblic.

            Nu zic că nu sunt și excepții. În urmă cu ceva vreme am citit despre un caz din China în care niște oameni aflați în închisoare L‑au primit pe Domnul Isus ca Domn și Mântuitor. De unde apă, să fie botezați, scufundați? Abia primeau puțină apă să bea. Totuși, din puțina apă pe care o primeau zilnic, au strâns câteva căni și le‑au turnat peste cei ce doreau să fie botezați. Însă trebuie neapărat să înțelegem că aceasta este o excepție, la fel cum tâlharul de pe cruce a fost și el o excepție.

            La tâlhar s‑a putut chiar și fără botez. Dar asta ce înseamnă? Că nu mai trebuie să ne botezăm nici noi?